Sub-sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor este un segment tradițional al sectorului zootehnic din Republica Moldova, cu potențial de dezvoltare economică și de valorificare a resurselor rurale. Creșterea ovinelor și caprinelor este o activitate practicată de secole în spațiul rural moldovenesc, fiind adaptată condițiilor pedoclimatice ale țării și contribuind la asigurarea veniturilor pentru numeroase gospodării agricole. În ultimii ani, acest sector a început să cunoască un proces gradual de modernizare, susținut atât de politici publice, cât și de programe de sprijin financiar destinate investițiilor în ferme zootehnice.

Conform datelor prezentate de Valentin Roșca, Direcția politici în sectorul zootehnic, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în Republica Moldova activează aproximativ 358 de ferme zootehnice autorizate, iar efectivul total de animale se menține relativ stabil, cu peste 420 de mii de ovine și aproximativ 138 de mii de caprine. Deși numărul total de animale nu înregistrează creșteri semnificative, se observă o tendință pozitivă în ceea ce privește dezvoltarea fermelor autorizate, unde efectivele sunt în creștere, ceea ce indică un proces treptat de profesionalizare a activității.

Sectorul prezintă mai multe oportunități de dezvoltare. Există un potențial ridicat pentru creșterea producției de lapte și carne, în special prin îmbunătățirea bazei genetice a efectivelor și modernizarea sistemelor de furajare. Totodată, cererea pentru produse cu valoare adăugată, precum brânzeturile tradiționale din lapte de oaie și capră, este în creștere atât pe piața internă, cât și pe anumite piețe externe. Politicile agricole naționale prevăd mai multe instrumente de sprijin financiar pentru dezvoltarea fermelor zootehnice, inclusiv subvenții pentru investiții, plăți directe pentru producție și programe dedicate fermelor de familie.

În același timp, sectorul se confruntă cu mai multe provocări structurale, precum rentabilitatea scăzută a fermelor, prețurile mici de achiziție a materiei prime, infrastructura tehnologică insuficient modernizată și accesul limitat la furaje de calitate. De asemenea, degradarea pășunilor și riscurile sanitare-veterinare reprezintă factori care pot afecta stabilitatea producției.

Pentru dezvoltarea durabilă a sectorului, sunt necesare măsuri orientate spre creșterea eficienței economice și modernizarea fermelor. Printre direcțiile prioritare se numără investițiile în genetică și achiziționarea animalelor de prăsilă, modernizarea infrastructurii zootehnice, utilizarea tehnologiilor eficiente de producere a furajelor și îmbunătățirea managementului pășunilor. În paralel, consolidarea cooperării între fermieri și dezvoltarea capacităților de procesare la nivel local pot contribui la creșterea valorii adăugate a produselor și la sporirea competitivității sectorului. Aceste informații au fost prezentate și discutate în cadrul instruirii pentru fermieri „Tehnologii moderne de înierbare, valorificare și regenerare a pășunilor”, organizată de Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, în parteneriat cu AO Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine pentru carne și lapte.