Identificarea și promovarea culturilor reziliente la schimbările climatice este o problemă stigentă pentru Republica Moldovă. După primele experiențe cu sorgul, Kirsan Agro a decis să testeze și o cultură mai puțin cunoscută astăzi, dar cu un potențial – amarantul.
„Pentru R. Moldova amarantul nu este o cultură nouă, ci mai degrabă uitată. În acest an, testăm această cultură pe loturi experimentale în total 6 hectare. Vrem să înțelegem mai bine tehnologia de cultivare, pentru că este o cultură destul de dificilă. Semințele sunt foarte mici – aproximativ 0,8 grame la o mie de boabe, adică aproape 1.200 de semințe într-un gram. La un hectar, dacă semănăm 200 de mii de semințe, avem nevoie de doar 150 – 200 de grame de sămânță. Fiind atât de măruntă, e nevoie de o pregătire excelentă a terenului, de multe ori nici culturile legumicole nu necesită o asemenea agrotehnică”, spune Dumitru Cojocari, consultant Kirsan Agro.
Amarantul este o formă cultivată a știrlui sălbatic (Amaranthus retroflexus), buruiana pe care toată lumea o cunoaște și cu care fermierii se luptă. Problema este că pentru amarantul cultivat nu există ierbicide dedicate.
Kirsan Agro a semănat în acest an două soiuri de amarant. Unul a fost semănat la stațiunea Universității Tehnice de la Criuleni, dar fără succes. Al doilea lot a fost semănat la Zârnești, Cahul.
„Cultura s-a comportat foarte de bine, dar cu provocări. Au fost probleme de tehnologie, de pregătire a terenului, de semănat, de adaptare a utilajelor. Scopul nostru este in adaptarea tehnologieie de producere pentru culturile de cîmp și introducerea amarantului in ciclul tehnologic, ca fermierii producători Tehnica noastră nu e pregătită pentru o cultură ca asta, trebuie adaptată. Spre exemplu, la semințele de rapiță (unile dintre cele mai marunte culturi cu care azi se lucrează) orificiul la disc e de un milimetru, dar pentru amarant avem nevoie de 0,3–0,4 mm. A trebuit să modificăm discurile, să adaptmă reglajele semanatorilor, ceea ce a fost o experiență interesantă, care în final sa încununat cu succes.
O altă dificultate a fost legată de precipitații: după ploi se formează o crustă la suprafața solului, care îngreunează răsărirea. Plus lipsa cunoștințelor despre ierbicide potrivite. Am testat metode mecanice, chimice și chiar lucrări manuale – dar manual a fost colosal de greu. Totuși, rezultatele sunt peste așteptările noastre”, menționează Dumitru Cojocari.
Fiind o cultură iubitoare de căldură, amarantul se seamănă odată cu porumbul, iar recoltarea boabelor se face în a doua jumătate a lui septembrie.
Cultura este mai rezistentă la secetă decât porumbul. Amarantul este valoros ca sursă de proteine – până la 20% din masa uscată. Dacă la hectar obținem 10 de tone de masă uscată, asta ar însemna 1,5-2 tone de proteine.
În Moldova, la moment nu există producători de amarant. Produse precum făina sau uleiul de amarant se importă.
„Încercăm, în prezent, să dezvoltăm un program pentru valorificarea producției. Nu vrem să ne axăm doar pe boabe, ci și pe masă verde, pentru siloz sau procesare. Totuși, boabele sunt cel mai ușor de valorificat, inclusiv pe bursele internaționale. Procesarea ne interesează – fie pentru ulei, fie pentru făină. Făina poate fi folosit inclusiv în panificație, ca adaos pentru îmbogățirea făinurilor cu proteină”, subliniază Dumitru Cojocari.
Anul viitor, întreprinderea va semăna soiurile pe care deja le cunoaște, dar va identifica și altele mai bune pentru că cele testate până acum nu satisfac toate cerințele agronomice.
„Fiind din domeniul selecției și geneticii culturilor agricole, eu aș vrea să inițiem un program propriu de ameliorare, dar și să colaborăm cu instituțiile de profil pentru a avea cele mai potrivite soiuri pentru condițiile Republicii Moldova și necesitațile concrete ale producătorilor, și consumatorilor. Este important să mergem la fermieri cu o tehnologie completă – de la cultivare până la valorificare. Nu vrem să recomandăm 100 sau 1000 de hectare și apoi în toamnă să nu avem unde valorifica producția. De aceea lucrăm la un program care să acopere întregul lanț valoric”, a relatat Dumitru Cojocari.
Cultura de amarant, combinată cu altele, poate deveni o soluție sustenabilă pentru agricultură și pentru sectorul agroalimentar în general.
Amarantul este cultivat pe larg în țările din America Latină. Ucraina la fel are o experiență vastă de producere a acestei culturi.
„În condițiile reale din regiune amarantul poate fi o oportunitate reală pentru agricultura Moldovei, dacă cercetarea, producătorii și procesatorii vor lucra împreună”, consideră reprezentantul Kirsan Agro.